2

Viata la Flea Circus

Long time no see! 🙂 Nu, nu am disparut din peisaj pentru ca am devenit antrenorul unui purice, insa as putea sa imi deschid fara doar si poate un „flea circus”.

Nu stiu cum se face, dar in fiecare vara am o atractie deosebita catre saltarelete insecte. Chiar si atunci cand imparteam cei patru pereti cu un prieten patruped se intampla ca cea care avea nevoie cu adevarat de o zgarda anti-purici sa fiu chiar… eu.

Sar pe mine oriunde as fi, chiar daca ma duc sa verific cutia de scrisori, merg pana la paine sau ies la o plimbare in parc.

Iar atunci cand imi este lumea mai draga si vreau sa port pantaloni scurti, fuste colorate si tricouri decoltate, de vara, pielea mea este atat de rosie si umflata incat imi vine sa nu mai ies din casa. Sa va mai povestesc si despre mancarimile infernale?

Pe langa faptul ca atrag sugatoarele insecte, am si o alergie terifica la intepatura lor. Ba chiar acum cativa ani am ajuns la urgente iar medicii au diagnosticat alergia la intepatura de purice drept alergie alimentara. Deh… dupa saptamani intregi de regim si un tratament care ma tinea adormita cea mai mare parte a timpului, mi-am dat singura seama ca este vina lor.

Ce este de facut? Ce sa fac sa nu mai atractie la purici?

Pana cand imi dati o idee va las in compania lui Fifi. 😀

1

Guest-post – PRofesori moderni

Ideea acestui articol mi-a venit de mai mult timp. Eu, cel care am pornit bloggingul cteach what you lovea StudentulMinune, am dorit de mai mult timp sa scriu despre PRofesori moderni. Despre ce mi-as fi dorit eu sa traiesc, dar nu am avut ocazia. Si ce loc mai bun sa scriu despre asa ceva decat blogul unei foste (si poate viitoare) profe? E drept, articolul acesta il gandisem initial pentru blogul altei SuperBloggerite, Minerva. Ea insa este INCA profa si-n sistemul de stat asa ca, probabil. acest articol i-ar fi facut rau.

Totusi, imi permit s-o dau ca exemplu: ea a concurat de 2 ori in competitia SuperBlog impotriva unei eleve. Ce poate fi mai frumos pentru o eleva decat sa-si intreaca profesorul intr-o competitie?

Nu stiu cand ati terminat voi scoala si ce profesori ati avut, dar ai mei au avut, cu totii, o problema: se considerau superiori noua IN TOATE PRIVINTELE. Tin minte si acum o replica a dirigintei mele din clasele a IX-a si a X-a (in ultimele 2 clase ale liceului am avut alta diriginta): Noi, profesorii, putem oricand sa dam nota 2 oricarui elev. Avem capacitatea de a pune o intrebare sau sa dam o problema pe care elevul sa NU o stie. NU NE PROVOCATI sa facem asta.”

Diriginta respectiva nu era, in sine, o femeie rea. Preda matematica, era relativ tanara, era o femeie descuiata. Insa avea aceasta mare problema: se considera, din start, superioara noua. Simplul fapt ca ea terminase o facultate o facea superioara.

Si nu era singura. Dimpotriva: TOATE erau asa, indiferent ca erau de treaba sau ca erau nesuferite. De exemplu, profa de romana din clasa a IX-a nu ma placea. Dar deloc. Sentimentul era, bineinteles, reciproc. As fi dat ORICE ca atunci, in clasa a IX-a, sa existe vreo modalitate, vreo competitie, in care sa-i arat ca-s bun. De ce nu, MAI BUN decat ea.

Pe atunci nu se putea. Pe atunci nu era bloggingul, nu puteam sa am un colt al meu in care sa fiu evaluat nu de o persoana, mare, ingamfata ca a terminat o facultate, ci de mai multi. Sa nu am un profesor, ci mai multi. Care sa confirme, prin vizitele lor, prin comentariile lor, valoarea efectiva a articolelor mele.

Iar un concurs in care sa concurez EU CONTRA EI ar fi fost DE VIS! Nu stiu daca as fi intrecut-o, tind sa cred ca nu, insa simplul fapt ca un concurs ne-ar fi pus PE POZITII EGALE, m-ar fi facut sa ma simt bine. Si, sa fim sinceri, poate i-ar fi schimbat si ei atitudinea.

Nu stiu, in ziua de azi, unde gasim PRofesori moderni. Habar n-am in care scoli, licee ori facultati intalnim asa ceva. Cand vad prin lisnta mea de facebook persoane care au la ocupatie PROFESOR/PROFESOARA/TEACHER (ca deh, ne engleziram cu totii), incep sa zambesc si sa sper ca vom avea totusi un viitor. Nu stiu exact ce produce ori ce ar trebui sa produca scoala romaneasca, insa stiu un lucru: din scoala elevii ar trebui sa nu iasa plini de frustrari si dornici de razbunare.  Stiu ca elevul nu trebuie sa invete doar cum sa fie ascultator si cum sa plece capul, ci trebuie sa invete sa se descurce. Si, de ce nu, sa invete ca in unele domenii esti egal cu toti ceilalti. Chiar si cu “smecherii” de la catedra.

Andra nu a predat NICIODATA in invatamantul de stat, insa o cunosc cat de cat si SUNT CONVINS ca ar fi o profa buna. Sunt convins ca una ca ea NU S-AR SUPARA daca un elev ar participa la un concurs tip SuperBlog si ar intrece-o. Dimpotriva, ar fi prima care s-ar bucura de acest lucru. La fel cum Minerva NU s-a suparat pe Daniela din acest motiv.

Cel care a scris despre PRofesori moderni este Emil Calinescu, considerat, pe buna dreptate sau nu, cel mai minunat si mai roz SUPERblogger. Despre mine aflati mai multe vizitandu-mi blogurile. Despre Andra veti afla mai multe vizitand (tot) unul din blogurile mele, pentru ca peste cateva zile, pe 7 mai, va aparea un MINUNAT interviu cu ea. O imbratisez cu drag pe Andra. Ii multumesc pentru multe: pentru gazduire, pentru interviu, pentru faptul ca ma citeste, pentru ca m-a votat la SuperBlog si … pentru cum scrie. Iar tuturor cititorilor ei le transmit clasicele mele salutari MINUNATE !

emil

1

Verde ca stevia!

Nu sunt o bautoare infocata de cola ba chiar am taiat-o de ceva timp de pe lista. Dar marea mea bila neagra este ca sunt foarte pofticioasa, mai ales cand vine vorba de mancaruri si bauturi dubioase.

IMG_0982

Asa s-a facut ca astazi, cosul meu de cumparaturi a fost mai greu cu 330 ml, atat cat cantareste o doza de Green Cola iar din buzunar am scos cu 3,8 lei mai mult. Curiozitatea mea a inceput acum cateva zile cand am aflat ca la un supermarket din oras se afla aceasta licoare verde…doar cu numele. Initial am crezut ca este vorba despre Coca Cola Life insa, in realitate, este vorba despre o replica a acesteia.

La origini, bautura este una fabricata in Grecia iar mica eticheta tradusa in limba romana este foarte ambigua.

Cu toate astea, cola cu glucoza din stevie este putin mai buna decat Cola Zero. Deci, da, nu este deloc placuta la gust. Am sorbit o inghititura pentru a-mi satisface curiozitatea. Interesant este ca nicaieri nu se specifica si faptul ca pe undeva ar fi introdusa si o farama de menta pentru ca mi se pare ca, dupa ce am baut Green Cola, am impresia ca am mestecat o guma mentolata de proasta calitate.

Am mai bifat inca o curiozitate pe care, de data asta, am trecut-o pe lista „never try again”.

Voi ati incercat Green Cola?

0

Inca exista oameni

Ieri seara, pe la orele 20:00, am primit un telefon de la cumnatul meu care avea sa vina sa imi prezinte pe cineva. Mare mi-a fost mirarea cand, coborand in parcare, am dat nas in nas sau, mai bine spus, nas in bot, cu un patruped fenomenal ce parea scapat din curtea unor persoane nu prea iubitoare de animale.

Lantul greu si ros de rugina contrasta cu cheful de joaca al frumosului Malamut care, ridicat in doua picioare, imi intrecea cu mult statura.

Pentru ca nu ne pemitem inca un animalut, m-am gandit ca Facebook-ul va face minuni. Am fost placut surprinsa de numarul mare de share-uri dar si de numeroasele persoane care mi-au trimis mesaje referitoare la adoptarea blanosului.

Maine voi afla daca primul doritor il va adopta pe acest John Doe al cainilor insa pana atunci voi adormi cu gandul frumos ca inca mai exista oameni.

10276509_665426350192765_1630110459_n

4

Masuta de creatie de la Doctor Deco

shop_logo1Dupa ce am calatorit peste mari si tari pentru recastigarea bunului-gust si starpirea virusului kitsch, simpaticului doctor de frumos – Doctor Deco i s-a facut mila de mine si vazandu-ma cat stau de cocosata la birou sau zvarcolindu-ma in canapea cu instrumentul de creatie in brate mi-a oferit cel mai frumos cadou.

IMG_0907

Masuta personalizata din lemn s-a transformat de indata in centrul universului meu creativ. Se potriveste perfect camerei mele luminoase iar culorile vesele sunt cele care ma vor inviora in fiecare dimineata.

IMG_0908

Va invit sa va faceti o programare la Doctor Deco pentru cateva analize de rutina. Doctorul este disponibil atat online sau puteti merge direct la cabinetul sau din strada Blanari, nr. 12, sector 3 Bucuresti.

Pana atunci ii multumesc lui Doctor Deco pentru premiul superb si promit sa ii fac o vizita cat de curand. ♥

1

Viata dupa scoala

reeijaImi aduc aminte si acum cat de frumoase erau clipele pe care le petreceam dupa scoala, dupa orele petrecute in bancile plictisitoare ascultand prelegerile profesorilor imbatraniti de sistemul care nu le ofera niciun imbold. Sunetul clopotelului era semnul divin ca o meritata pauza de 10 minute avea sa imi elibereze creierul de inutilitati si avea sa ma lase sa asimilez lucrurile importante.

Pana cand, intr-o buna zi, clopotelul a sunat pentru ultima oara. Si atunci, viata dupa scoala a devenit trista.

Scoala m-a transformat intr-un zombie al societatii: nu stiam in ce directie sa ma indrept desi incercam sa imi conturez idei clare despre ceea ce as fi vrut sa fac. Nimic nu a coincis. De ce? Pentru ca scoala nu m-a pregatit pentru viata, nu m-a pregatit sa infrunt ceea ce a urmat.

Anii au trecut, vremurile s-au schimbat, sistemul  din pacate nu. Soarta a facut ca, din intamplare, sa ajung si la catedra, dupa ce am absolvit facultatea de litere. Era locul in care nu as fi vrut niciodata sa ajung insa, norocoasa ca intotdeauna, cel putin nu am predat in invatamantul de stat.

Cu toate acestea, eram la catedra. Ajunsa in locul sacru mi-am adus aminte ca pe mine si pe multi altii din generatia mea, pregatirea academica nu ne-a ajutat in viata. Acum, karma a inversat rolurile si probabil cineva si-a dorit sa ma testeze si sa vada cum ii pot pregati eu pe elevi pentru ceea ce urmeaza dupa scoala.

Asa ca am transformat cursurile de limba engleza nu in simple ore in care profesorul preda cateva reguli gramaticale si elevii pur si simplu rezolvau exercitii, ci in cel mai bun mijloc prin care copiii sa se poata descoperi pe ei insisi fara sa cunoasca restrictii. Pentru ca imi doream ca atunci cand pleaca de la cursul meu sa nu zburde de bucurie ca s-a incheiat ci sa poata aplica ceea ce invata in viata de zi cu zi atunci, acum si pentru totdeauna.

Mi-am dat seama ca elevii vad scoala ca pe o corvoada. Pentru a elimina acest stereotip este nevoie ca profesorii sa isi schimbe ideile preconcepute si sa aiba curajul sa incerce mereu ceva diferit care sa starpeasca monotonia si sa starneasca un gram de curiozitate in gandirea elevilor.

Elevii trebuie sa devina constientii ca ei reprezinta societatea si viitorul lor si al nostru. De aceea, inainte de a expune elevilor o problema, trebuie sa se intrebe daca aceasta le va fi de folos in viitor, pentru ca elevii cu siguranta isi vor pune semne de intrebare. Prin starnirea curiozitatii, a imaginatiei, prezentarea unor situatii reale si elocvente la care ei participa zi de zi, elevii vor deveni constienti de ceea ce SUNT. Pentru ca ei nu sunt doar elevi, asa cum eu nu sunt doar profesor.

O metoda interesanta si eficienta de a pregati elevii pentru viata este integrarea acestora in activitati sociale diverse care ii vor indemana sa socializeze si sa experimenteze. Voluntariatul este o metoda excelenta de a sadi in sufletul elevilor emaptia si dorinta de a ajuta, de a fi intotdeauna dispus sa faca neconditionat o fapta buna pentru o cauza nobila sau pentru un proiect care ii poate aduce rezultate in viitor.

Consider ca doar prin evoluatia continua a sistemului educational, adaptarea la nevoile elevilor, dar mai ales angajarea in sistem a unor profesori cu un inalt grad de cultura generala si cu o viziune catre viitor nu catre predarea propriu-zisa a unei materii, elevii vor fi pe deplin pregatiti pentru viata dupa scoala.

Acum, mi-am luat geanta de pe catedra si am plecat cu sufletul impacat ca elevii mei sunt pregatiti pentru viata frumoasa care ii asteapta dupa anii de scoala. Ah, sa nu uit, geanta este achizitionata de la Reeija, magazin online care oferă genti piele, cadouri femei, accesorii dama, genți damă, genti, sponsorul principal al acestei frumoase probe din cadrul Competitiei Spring SuperBlog.

Uneori este bine sa depasim limitele, astfel cum am putea sa ii ajutam pe cei care au nevoie? Reeija, un magazin online de genti si accesorii dama, a avut curajul sa ajute astfel incat se implica activ in activitatii de sustinere a comunitatii.

Articolul a fost scris pentru proba cu numarul 10 a competitiei Spring SuperBlog 2014.

1

Arata-mi ce tatuaj ai ca sa iti spun cine esti!

Si de aceasta data am ratat cu regret International Tattoo Convention ce a avut loc in acest weekend la Bucuresti. Totusi, situatia pare mai roz atunci cand in familia ta se afla si un artist tatuator de renume, cunoscut in intreaga tara, iar sentimentul mandriei te invaluie pe deplin!

IMG_2930

Tatuajele nu mai sunt de foarte mult timp un subiect tabu, ba chiar au devenit din ce in ce mai populare, poate chiar mult prea populare din punctul meu umil de vedere. Si cred ca, inainte de a alege sa va faceti un tatuaj, este important sa va ganditi la mai multe aspecte.

Am vazut din ce in ce mai multi pusti cu tatuaje deloc inspirate si postate in locuri total nepotrivite: maini, gat si chiar fata si i-am privit oarecum cu mila pentru ca s-au lasat influentati de „moda”, de prieteni sau anturaj si nu au ales un tatuator care ar fi refuzat sa ii tatuaze in locuri atat de nepotrivite si mai ales fara acordul parintilor.

Desi am crescut intr-o familie in care noncoformismul si-a spus cuvantul, m-am tatuat pentru prima si singura oara la 21 de ani, pana atunci alegand sa imi fac piercing-uri pe care le puteam pune si scoate oricand imi doream. Imi aduc aminte ca eram mereu intrebata de ce nu imi fac si un tatuaj, avand in vedere ca varul meu este cel mai cunoscut artist din Ploiesti. Raspunsul era ca nu o sa imi fac niciodata un tatuaj pentru ca aveam impresia ca ma voi plictisi de el.

Cu timpul mi-am conturat destul de bine personalitatea, stiam ce imi place si ce nu, care este stilul meu pe care il voi aborda toata viata si m-am decis asupra unui tatuaj. Si nu, nu are o simbolistica anume precum tatuajele facute la Miami Ink. ci este pur si simplu o reprezentare a eului.

Cu toate astea, tatuajul meu nu a fost o alegere potrivita dintr-un anumit punct de vedere: iubitul meu (intre timp problema s-a rezolvat cu succes ♥) . De aceea, vreau sa va ofer cateva sfaturi pe care sa le luati in calcul daca intentionati sa va tatuati:

♥ Nu va lasati influentati de nimeni insa discutati cu iubitul/iubita pentru ca s-ar putea sa aveti surprize. 😀

♥ Documentati-va cu privire la istoria tatuajelor. Sunt convinsa ca peste 90% dintre cei care au tatuaje habar nu cunosc informatii interesante despre acest domeniu pentru ca percep tatuajele ca pe o simpla forma de infrumusetare (it is not)

♥ Ganditi-va la tatuajul vostru ca la o opera de arta ce urmeaza sa o purtati cu voi pentru tot restul vietii. Eu asa imi percep tatuajul si cred ca este cel bine.

♥ Alegeti un tatuaj care sa va reprezinte si incercati sa ii oferiti o nota de personalitate. Insa, pentru ca acest lucru sa fie posibil, este important sa va indreptati catre un tatuator care sa isi respecte activitatea si clientul.

♥ Nu va tatutati niciodata la saloanele sau la persoanele care nu prezinta incredere. Am auzit foarte multe povesti deloc placute si am vazut si mai multe tatuaje nereusite. Alegeti artistul in functie de portofoliu si in functie de recomandari. Este foarte important ca artistul sa fie talentat, dar important este si ca mediul de lucru sa fie potrivit iar tehnica sa fie cat mai sterila cu putinta.

♥ Alegeti un loc potrivit pentru tatuajul vostru si discutati acest aspect cu tatuatorul. Daca ii spuneti artistului ca doriti sa va faceti un anumit tatuaj pe fata si acesta accepta, este cazul sa va ridicati de pe scaun si sa plecati.

♥ Dupa ce opera de arta v-a fost pictata pe piele, va trebui sa ingrijiti cu simt de raspundere tatuajul pana la vindecare. Un tatuator va va spune ca este important sa spalati tatuajul zilnic cu apa si sapun, sa il ungeti cu crema hidratanta si sa il protejati atunci cand va expuneti la soare.

Si daca toate aceste conditii sunt indeplinite, s-ar putea sa va mai doriti inca un tatuaj.

Eu am ramas si voi ramane la un singur tatuaj!

Si pentru ca m-am tot laudat cu varul meu drag, cred ca cel mai bine va las pe voi sa ii priviti cateva dintre opere: http://www.facebook.com/sixneedles.tattooshop?fref=ts si http://www.facebook.com/six.needles.1?fref=ts.

0

Viata sanatoasa incepe la tine acasa in visul de dimineata

Ma trezesc inconjurata de veselia ce anima Dumbrava Fermecata in fiecare dimineata printr-un cocktail de arome, sunete si culori. Ma dau jos din patul cu baldachin si pasesc cu incredere pe iarba moale, sarutata de roua. Bursucii, broscutele, libelule, albinele si fluturii isi incep ritualul zilnic si trezesc intreaga natura la viata. Ma indrept ca prin farmec spre Izvorul Tineretii de unde sorb in fiecare dimineata cateva picaturi din nectarul de fructe preparat de albinutele harnice.

Nectarul ce izvoraste din munca si harnicia micutelor minunatii ale naturii reprezinta elixirul sanatatii si de aceea Izvorul Tineretii se afla in pericol, pentru ca Vrajitoarea de pe taramul din Est a aflat de izvorul fermecat si vrea sa il soarba dintr-o rasuflare pentru a-si recapata tineretea pierduta si frumusetea de mult apusa in ceaunul cu vraji care bolboreste zi si noapte.

Si pentru ca vrajitoarea ameninta de ceva timp ca va patrunde pe taramul nostru fermecat pe care il va lasa fara suflare dupa ce va sorbi intregul nectar, piticii cei voinici s-au inchis in atelierele subterane si au inceput sa puna la cale o metoda ideala pentru a o pacali pe vrajitoarea cea rea. Asa se face ca piticii au creat un obiect interesant care are capacitatea de a stoarce fructele si de a crea nectarul tineretii oriunde in lume. Pana la urma de ce sa nu ii oferim vrajitoarei iubitoare de obiceiuri proaste sansa de a fi mai buna si de a se bucura de tineretea vesnica pe care sa o poata petrece intr-un mod sanatos? Poate asa inima cea rece va incepe din nou sa ii bata, se va indragosti si isi va oferi un nou sens vietii.

Ziua cea mare a venit iar Vrajitoare s-a aratat aici cu intreaga ei armata de hiene. Ranjetul ei ameninta furtunos Dumbrava Fermecata iar piticii sunt pregatiti de atac dupa ce au conceput cateva storcatoare de fructe prin metode numai de ei stiute. Vrajitoarea da cateva ture pe matura sa intergalactica si patrunde in dumbrava inconjurata de hienele gata de atac:

–         Am venit dupa ce imi apartine. Va voi seca pe toti de energie, sanatate si viata pentru ca voi seca nectarul tineretii dintr-o singura inghititura si apoi voi stapani intreaga lume. Hahahahahhaha!

Ma simteam neputincioasa pentru ca era datoria mea sa imi salvez regatul. Micile zane au inceput sa presare din praful lor colorat insa puterea vrajitoarei era mult prea mare.

–         Vrajitoareo, ia stai tu putin! Nu ai vrea sa te bucuri de nectarul tineretii in fiecare dimineata chiar la tine in castel? ma salveaza unul dintre pitici.

         Ce spui tu acolo aratare? Cum este posibil asa ceva? Intreaba vrajitoarea mirata.

–         Noi am creat special pentru un tine un Izvor Fermecat de care sa te bucuri oriunde si asa izvorul nostru va ramane intreg. Nu vrei sa fii si tu mai buna si mai frumoasa? Hai sa incerci un storcator de fructe din gama storcatoare presare la rece. In atelierele noastre subterane cream tot felul de masinarii iar acest storcator Hurom este creat special pentru tine.

storcator_Hurom4

–         Hmmmm, si ce trebuie sa fac? Intreaba vrajitoarea care pare sa fie prinsa de farmecul omeniei.

–         In primul rand va trebui  sa iti cresti cu dragoste fructele si nu, nu ma refer doar la merele din pomul tau vrajit, ci va trebui sa ai cat mai multe fructe si legume proaspete la indemana. Merele fac echipa excelenta cu strugurii, cu portocalele si lamaiele, dar si cu morcovul, telina si alte radacinoase. Poti lua cateva lectii de la albinutele noastre harnice. Daca mai adaugi si un praf de ghimbir, tineretea vesnica iti este garantata. Pitici, aduceti storcatorul.

Vrajitoarea ramane inlemnita la vederea masinariei fabuloase.

–         Pentru ca storcatorul de fructe sa functioneze va trebui sa renunti la ceaunul cu boscoane pentru ca acesta va functiona cu o singura conditie: sa iubesti natura si sa fii un om bun cu adevarat. Am avut multe incercari si esecuri pentru ca pana la urma sa punem la punct un sistem Slow Squeezing System care va stoarce chiar si ultima picatura de nectar pentru ca tu sa te bucuri pe deplin de gustul si sanatatea fructelor, a legumelor si a ierburilor pe care le vei folosi in  fiecare dimineata. Mare grija insa pentru ca nu trebuie sa bei mai mult de un pahar pe zi! Daca vei respecta regulile de mai sus te asiguram ca vei avea cea mai sanatoasa viata si te vom primi cu drag in Dumbrava noastra fermecata.

–         Si daca nu are efect? O sa pieriti cu totii! Da-mi storcatorul!

Vrajitoarea insfaca storcatorul si porneste catre castelul sau bantuit de bufnite si lilieci. Arunca de pe foc ceanul bolborosind, isi priveste fata zbarcita in oglinda dupa care o sparge furioasa. Se indreapta catre storcatorul pe care l-a intesat cu merele din copacul fermecat si cu alte cateva fructe si legume si il porneste. Desi nu bolboroseste precum ceaunul cu farmece, cupa sa din argint incepe sa se umple de o licoare magica colorata si parfumata pe care o da pe gat cu sufletul impacat.

Frumusetea ii cuprinde intregul corp iar sanatatea i se inradacineaza in oase. Se simte fericita si plina de viata asa ca porneste spre padurea ce inconjoara castelul. Regatul sau nu mai este intunecat ci soarele si-a facut firav aparitia, la fel si toate vietatile naturii. Vrajitoarea se priveste in oglinda lacului si isi observa chipul neted si imbujorat, gatul lipsit de riduri si parul rosu, ondulat. Blestemul a fost rupt iar vrajitoarea a redevenit printesa de odinioara datorita unei masinarii fabuloase pe nume Hurom ce avea ca mai tarziu sa scrie istorie.

Articolul a fost scris pentru proba cu numarul 2 a competitiei SuperBlog 2013.

0

Frumoasa cu un scop precis… din 1966

Atunci cand ai sute de ani, imortalitatea ti se pare plictisitoare. Singurul lucru care te mai face fericita este adaptarea la noile trenduri si mai ales faptul ca mereu cunosti oameni noi. Ce ma caracterizeaza? Sunt frumoasa! Frumoasa cu un scop precis! Care este acela? Sa fac cat mai multe victime si din moment ce ai citit aceste randuri s-ar putea ca tu sa fii urmatoarea victima.

Mai 1966

Cu gustul cafelei m-am obisnuit de foarte mult timp, asa cum m-am obisnuit si cu gustul altor bauturi si chiar cu cel al mancarurilor, astfel incat particip activ la tot ceea ce inseamna socializare. In prezent sunt cea mai buna prietena a lui Audrey Hepburn asa ca ne bucuram de serviciile aceleiasi consiliere de imagine. Insa peste cativa ani, atunci cand eu voi avea tot 23 de ani, Audrey nu va mai fi atat de frumoasa sau atat de cunoscuta, in timp ce eu imi voi aminti cu nostalgie de anii ’60.

Dintre toate perioadele prin care am trecut, anii ’60 sunt speciali si colorati. Parul negru precum abanosul imi sta mereu prins in cocuri elegante, culorile vibrante ale rochiilor baby-doll contrasteaza intr-un mod placut cu paloarea pielii si cu perlele ce subliniaza liniile fine ale gatului, iar ochelarii supradimensionali mi-au devenit cei mai buni prieteni pentru ca imi ascund foarte bine ochii insetati. Uneori renunt la tinuta casual si adopt lejeritatea hippie, mai ales cand sunt invitata la petrecerile prietenilor mei din toata lumea, pentru ca pot ajunge in cateva secunde dintr-o parte in alta a lumii.

Asa se face ca intr-una dintre perindarile mele singuratice prin lume am ajuns in Japonia. Ne aflam in anul 1966 iar tara pare sa isi revina fabulous dupa razboiul care aproape ca a distrus-o. Cand esti vampir istoria iti este cea mai de pret confidenta. Japonia mi-a fascinat sufletul european inca din prima zi, prima mea intalnire cu aceasta minunata cultura avand loc prin anii 1700. Am revenit intr-o era in care modernitatea isi spune cuvantul.

Stiam ca japonezilor le plac masinile, masinile bune, si chiar daca am o varsta atat de venerabila, niciodata nu m-am gandit sa am o masina. La ce mi-ar trebui? Dar iata ca parerea mea s-a schimbat radical atunci cand l-am intalnit pe Justin, un barbat fascinant de care m-am indragostit inca din prima clipa. Si nu, nu era vampir si cu toate acestea, mi-am potolit setea si nu l-am muscat in seara in care m-a fluierat la semafor de la volanul unei Toyota Corolla ce fusese proaspat lansata in cadrul unui eveniment monden pe care l-am ratat. Nu stiu daca am fost atrasa de misoginismul lui si de faptul ca stiam ca il pot calma cat ar clipi sau de fabuloasa masina. Cert este ca am petrecut cateva saptamani miraculoase alaturi de Justin si de frumoasa lui Corolla. Insa, cum pentru oameni lucrurile nu sunt intotdeauna roz iar sfarsitul este uneori tragic, cel al lui Justin a fost oarecum asteptat avand in vedere afacerile deloc curate in care era implicat. Masina mi-a ramas mie si alaturi de ea si frumoasele momente pe care le-am petrecut in Tara Soarelui Rasare.

Corolaa

Octombrie 2013

Anii de dupa razboi au inceput sa treaca din ce in ce mai repede si in tot acest timp am observat ca oamenii au inceput sa fie stapani si in acelasi timp robi ai tehnologiei. Desi am trecut prin atat de multe schimbari parca ceea ce se petrece de la un an la altul tine de latura SF-ului. Am ramas  aceeasi frumoasa cu scopul precis de a-si cauta victimele, pentru ca atunci cand ai 23 de ani si o experienta de viata de sute de ani, totul este relativ. Nu si dragostea insa, pentru ca de cand s-a intamplat povestea cu Justin din ’66, inima mea rece nu a mai cunoscut asemenea fiori. Cu toate astea amintirile prind contur atunci cand bag cheia in contactul vechii Corolla. Audrey s-a stins de mult si acum am o noua prietena si confidenta, la fel de frumoasa insa mai putin cunoscuta. Isi petrece majoritatea timpului in casa, in compania masinii sale de scris acolo unde tese cele mai frumoase povesti. E pasionata de moda. Isi creeaza singura hainele, decoratiunile si accesoriile iar locuinta ei este un loc plin de mister chiar si pentru mine.

Plimbandu-ne intr-o dimineata agitata prin tumultosul oras, intamplarea face ca vechea masina rosie ca sangele sa ma lase chiar in fata unei reprezentatii Toyota. Sa fie oare un semn ca nu mai m-a interesat foarte mult evolutia acestui brand si am dezvoltat o obsesie pentru vechea masina a lui Justin?

Intru si sunt intampinata de un zambet larg. Reprezentantul auto a vazut intamplarea si tot fumul de sub capota si m-a intampinat cu foarte mult drag spunandu-mi ca este timpul ca masina mea de colectie sa stea mai mult prin garaj. Eram nervoasa insa nu puteam sa imi dezlipesc ochii de la noua Corolla ce imi era prezentata de tipul amuzant cu cravata rosie.

–          Domnisoara, incepu tanarul, stiti ca Toyota Corolla este cea mai vanduta masina din intreaga lume?

Am dat din cap exprimand negarea si am continuat sa privesc mirata catre minunea rosie ce mi se infatisa in fata ochilor.

–          Spre deosebire de vechea dumneavoastra masina, noua Corolla este mult mai mare, mai puternica si cu siguranta mai sigura, imi spune tanarul razand. Ce conteaza mai mult pentru dumneavoastra la o masina domnisoara: frumusetea, fiabilitatea, functionalitatea? Eu as spune ca frumusetea e relativa pentru ca dumneavoastra veti fi la fel de frumoasa la volanul oricarei masini.

Ma uit la masina mea sensibila de afara si constat ca ma regasesc mai mult in Corolla lui 2013, desi nu este nimeni la volanul sau sa imi faca ostentativ cu ochiul.

Da, am nevoie de o masina puternica! Imi zic dupa ce tanarul reprezentant imi spune cat de puternica este masina din vitrina, cat de putin consuma, cat de rezistenta este si mai ales cat de prietenoasa e cu mediul inconjurator. Le are pe toate! Da, aceasta masina imi place! Este frumoasa cu un scop precis, acela de a face noi victime si iata ca pentru prima data in viata sunt si eu o victima.

In timp ce vechea Corolla troneaza in garaj, noua Corolla este senzatia din micul orasel in care locuiesc. Este masina inteligenta de care nu credeam ca voi avea vreodata nevoie insa este motivul perfect pentru a iesi din casa in fiecare zi. Atunci cand ai in spate sute de ani si stii ca te asteapta alte sute, placerile marunte sunt necesare oricui iar pentru mine in acest moment frumusetea, fiabilitatea si functionalitatea masinii mele de culoare rosie sunt tot ce conteaza. Si poate fi condusa foarte bine si cu tocuri, deci ne potrivim de minune.

toyota-Corolla-2013-interior-tme-015-a-prev_tcm420-1236795

Peste alti 60 de ani probabil ma voi indragosti de o alta Toyota, insa pana atunci voi ramane fidela celor doua exemplare care imi completeaza existenta eterna.

Acest articol a fost scris pentru prima proba a competiei SuperBlog 2013.